Totuşi criteriul demografic trebuie păstrat

dar doar în ceea ce priveşte mediul urban!

Într-un post anterior nu eram de acord cu punctul din Noua Lege a Farmaciei, legat de criteriul demografic. Defapt am interpretat acest punct, punând în evidenţă părţile mai puţin bune ale acestei legi. Pentru cei care nu ştiu despre ce punct al legii este vorba, îl voi rescrie mai jos:

"Înfiinţarea unei farmacii comunitare în mediul urban să se realizeze în funcţie de numărul de locuitori şi la o distanţă de minimum 500 m de o altă farmacie comunitară. Prin excepţie de la criteriul demografic, vor mai putea fi deschise unităţi farmaceutice doar pe o rază de 100 m de spitalele care au compartimente de permanenţă sau UPU, cu condiţia ca farmacia să aibă orar permanent."

După ce m-am documentat, am analizat, am văzut şi citit părerile farmaciştilor (specialişti în legislaţie), dar nu numai, cu privire la această lege, am ajuns să fiu şi eu de acord cu menţinerea acestui criteriu demografic, dar după cum am spus mai sus, doar în ceea ce priveşte mediul urban. În ceea ce priveşte mediul rural, acest criteriu nu trebuie aplicat.

Să explic de ce!

Tot în articolul anterior spuneam că nu sunt multe farmacii la oraş, dar mai ales la ţară. E... renunţarea la acest criteriu, probabil ar avea două consecinţe: unu - înfiinţarea de noi farmacii la oraş (lucru bun) şi doi - probabil unele farmacii se vor muta de la ţară la oraş, fapt ce ar duce la şi mai puţine farmacii în mediu rural, fenomen ce ar adânci şi mai mult criza în ceea ce priveşte sănătatea în acest mediu, iar de suferit vor suferi locuitorii din aceste zone.

Ca urmare acest criteriu demografic trebuie păstrat, deoarece în primul rând el vine mai mult ca o măsură de prevenţie, împiedicând mutarea farmaciilor de la sat la oraş, iar în al doilea rând susţine indirect, înfiinţarea de noi farmacii în mediul rural.

În cazul mediului rural eu cred că nu ar trebui aplicat criteriul demografic, deoarece nu sunt farmacii suficiente în aceste zone. Sunt sate la rând care nu au farmacii, iar înfiinţarea a 2 sau 3 farmacii într-o comună mai mare, în vecinătatea căreia se află şi alte localităţi care nu au farmacii, este un lucru bine venit mai ales în ceea ce priveşte locuitorii din satele învecinate, care nu vor mai fi nevoiţi să străbată distanţe de peste 30 km pentru ajunge la farmacie.

Ideal ar fi ca în fiecare localitate de peste 500 de locuitori să existe o unitate farmaceutică, dar la ora actuală acest lucru, din diferite motive, nu este posibil. Aşa că mai bine să fie 2-3 farmacii într-o localitate, iar de pe urma lor să beneficieze şi locuitorii din comunele (satele) învecinate.

Şi mai cred că într-o localitate de 2000 de locuitori dacă există 2-3 farmacii, nu va veni cineva să deschidă şi o a treia sau a patra farmacie, pentru că cel mai probabil îşi va da seama că nu se i se merită, nu i se rentează. Dar dacă el va dori să înfiinţeze o nouă farmacie, eu cred că ar trebui să fie lăsat să o facă, şi nu ar trebui împiedicat prin lege. 

Cu cât există mai multe farmacii în mediul rural, cu atât cei aproximativ 45% din populaţia României vor avea acces mai uşor la medicamente, se vor trata mai uşor, şi deci vor fi mai sănătoşi.