Automedicaţia - Statistici

Problema majoră cu care se confruntă medicii, dar şi farmaciştii la ora actuală, o reprezintă automedicaţia pacienţilor. Adică, mai pe înţeles, pacientul (bolnavul) la primul simptom al unei boli îşi administrează singur medicamentul de care crede el că are nevoie, evitând să ceară ajutorul unui medic sau a unui farmacist. Abia când boala se agravează, pacientul cere un consult de specialitate. Evident, în acest moment boala este mai dificil de tratat, decât dacă s-ar fi intervenit în prima fază cu medicamentul adecvat.

În această direcţie s-au relizat foarte multe studii statistice ce arată care este procentul de oameni care "apelează" la automedicaţie, şi care cer un consult de specialitate. O metaanaliză a unui număr de studii statistice demonstrează că: din cadrul populaţiei atinse de simptome de boală, majoritatea (3 indivizi din 4, ceea ce echivalează cu 75%), se rezumă la automedicaţie, şi doar 1 individ din 4, adică 25%, decide să apeleze la asistenţă medicală primară (medicul de familie), iar din aceşti 25% de pacienţi doar 1 din 10 sunt trimişi la spital, adică 2,5%.

Notă: Aceste studii se referă la populaţia de la nivel mondial.

În România un studiu comandat de Fundaţia OZONE arată faptul că:

• 73% din populaţia ţării îşi administrează medicamente fără a cere în prealabil un consult de specialitate.
• 22% dintre aceştia "apelează" la automedicaţie cel puţin o dată pe lună.
• 86% sunt femei şi 63% bărbaţi.
• aprox. 50% consideră că sunt suficienţi de pregătiţi pentru a-şi administra singuri medicamente atunci când suferă de afecţiuni minore.
• 1 din 2 români (50%) declară că oferă sfaturi rudelor şi apropiaţilor cu privire la tratarea unor probleme de sănătate. 
• 1 din 7 părinţi (14%) îşi tratează copii, fără a apela la consult de specialitate.

Atunci când se informează:

• 68% citesc indicaţiile terapeutice şi modul de administrare conţinute în prospect, apoi urmând dozajul, data expirării, interacţiunea cu alte medicamente, efecte secundare sau substanţa activă.
• 51% indică preţul ca fiind baza informaţiilor despre un produs.

La baza deciziei de cumpărare a unui medicament care se eliberează fără prescripţie medicală, influenţă au:

• 80% medicul sau farmacistul.
• 56% familia, urmând apoi broşurile şi sfaturile primite de la prieteni sau vecini.

Efectele secundare ale automedicaţiei de care românii se tem cel mai mult, apar la administrarea medicamentelor pentru combaterea:

1. Tulburărilor de somn.
2. Durerilor de stomac.
3. Durerilor de cap. (Cefaleea este intens combătută cu automedicaţie, cu toate că este asociată cu cel mai crescut risc de apariţie a efectelor secundare.)

Factorii care influenţează automedicaţia:

• existenţa unor simptome care permit desfăşurarea normală a activităţilor zilnice.
• intervalul scurt de la debutul simptomatologiei, mai exact în primele trei zile. 
• existenţa unei simptomatologii asemănătoare în antecedente.
• convingerea că afecţiunea nu poate pune viaţa în pericol.

Când merg românii la medic:

• peste 50% se decid să meargă la medic abia atunci când simptomele apărute le împiedică buna desfăşurare a activităţii zilnice.
• 80% din românii care merg la medic respectă doza şi durata tratamentului indicate.

Notă: Studiul a fost realizat de compania GfK, la nivel naţional, în perioada 1-14 mai şi are o marjă de eroare de 2,9%.

Aceste două studii ne oferă o imagine de ansamblu a comportamentului populaţiei faţă de tratamentul diverselor afecţinui şi de modul în care aceasta preferă să acţionează în acest sens.