joi, 18 noiembrie 2010

Anamneaza farmaceutică (I)

Sau ce te poate întreba farmacistul clinician? Dacă vreodată ajungeţi să fiţi internaţi întrun spital, lucru de nedorit, iată la ce întrebări ar trebui să vă aşeptaţi din partea farmacistului din spital în legătură cu boala de care suferiţi. Bine, trecem peste faptul că la noi în spitale nu prea există farmacişti clinicieni, dar nu se ştie niciodată.

Dar să lăsăm introducerea şi să trecem la subiect! În primul rând, ce înseamnă ANAMNEZĂ? În linii mari, ANAMNEZA se referă la un set te întrebări adresate pacientului sau însoţitorului acestuia de către medic sau farmacist cu scopul de a obţine informaţiile necesare stabilirii unui diagnostic în cazul medicului, iar în cazul farmacistului cu scopul de a stabili un tratament optim, care în final să ducă la o vindecare sau ameliorare a bolii cât mai rapidă şi cât mai eficientă.

Setul de întrebări cuprinde:
  1. Identificarea pacientului (nume, prenume - opţional, data naşterii - obligatoriu, pentru stabilirea vârstei).
  2. Care este motivul spitalizării? De când au apărut aceste simptome? Ce credeţi că le-a declanşat?
  3. Cum aţi ajuns la spital? V-aţi prezentat din proprie iniţiativă, la recomandarea unui medic, în urgenţă (cu Salvarea)?
  4. Aţi folosit medicamente ca să amelioraţi simptomele (boala)? Dacă DA: Cine vi le-a recomandat? Cum a evoluat simptomatologia? S-au ameliorat simptomele (boala)? Cum aţi suportat aceste medicamente pe care le-aţi luat?
  5. De când vă ştiţi bolnav? Aţi mai fost internat pentru boala dumneavoastră? Aţi mai fost internat în spital?
  6. Aţi utilizat şi alte medicamente vreodată? Ce medicamente(chiar şi homeopate)? Când şi pentru ce?
  7. Dacă a utilizat medicamente prescrise de către medic/farmacist: Medicamentele pe care vi le-a prescris medicul/farmacistul le-aţi utilizat aşa cum v-a recomandat să le utilizaţi? S-a întâmplat să uitaţi să le luaţi? Dacă DA: Ce aţi făcut la următoarea doză, aţi luat doză dublă?
  8. Dacă are medicaţie cu care a venit din ambulator (de acasă): Medicamentele cu care aţi venit în spital continuaţi să vi le administraţi sau vi s-a recomandat întreruperea tratamentului?
  9. Sunteţi alergic la anumite medicamente, alimente, polen, praf?
  10. Aţi urmat vreun regim alimentar până la internare? Vi s-a recomandat aici în spital un regim? L-aţi respectat în totalitate?
  11. Alcool consumaţi (cantitate, frecvenţă, tărie sau bere)? Fumaţi (câte ţigări pe zi, de când)? Beţi cafea (cantitate)?
  12. Sunteţi o persoană sedentară sau faceţi sport, depuneţi efort peste zi, mergeţi pe jos, faceţi mişcare?
  13. Cunoaşteţi tratamentul care vi s-a prescris aici în spital? Pentru ce luaţi aceeste medicamente? Ştiţi la ce vă ajută aceste medicamente?
  14. Ce credeţi despre boala dumneavoastră? E rară? Pot apărea complicaţii?
  15. Ştiţi ce probleme pot apărea dacă nu utilizaţi medicamentul aşa cum v-a fost recomandat?
  16. Cum luaţi aceste medicamente(posibil - oral, parenteral, singur, le administrează asistenta)? De câte ori pe zi luaţi aceste medicamente? Cât timp veţi lua aceste medicamente? Ştiţi ceva despre efectele secundare ale medicamentelor pe care le luaţi?
  17. Cum vă simţiţi după tratament? Boala s-a ameliorat? Au apărut de când sunteţi în spital alte simptome?
Cam acestea ar fi întrebările adresate de către farmacist pacientului. Desigur, mai pot exista şi alte întrebări, dar în mare acest set de întrebări acoperă întro proporţie destul de mare necesarul de informaţii despre pacient şi boala sa pe baza cărora un farmacist poate stabili şi prescrie un tratament eficient.

La aceste întrebări este recomandat ca răspunsurile pacientului să fie cât mai veridice, tocmai pentru ca farmacistul împreună cu medicul să poată stabili tratamentul cel mai adecvat şi cel mai eficient bolii în cauză.

Notă: Întrebările sunt luate din seminarul de Farmacologie Clinică destinat studenţilor din anul V de la Facultatea de Farmacie, din cadrul UMF "Victor Babeş" Timişoara.

3 comentarii:

  1. Mari probleme cu intrebarile 13 si 16.Imensa majoritate a pacientilor vor raspunde"nu stiu" si ma tem ca mare parte dintre ei vor adauga si "nu ma intereseaza,e treaba doctorului-asistentului,sa ma faca bine".Reflex al mentalitatii foarte raspandite de "asistat":altcineva (statul,seful,parintii,etc.)trebuie sa aiba grija de mine...

    RăspundețiȘtergere
  2. Din ce am văzut eu până acum, să ştii că majoritatea ştiu ce tratament au, pentru ce, şi cum să-l ia. Încet, încet se schimbă mentalitatea, greu, dar se schimbă.

    RăspundețiȘtergere
  3. Plecand de la premisa ca Romania=Bucuresti+orasele resedinta de judet...ai dreptate.(Adica: incet,foarte incet.)Dar e corecta premisa?

    RăspundețiȘtergere