marți, 23 noiembrie 2010

Noua Lege A Farmaciei - Continuare 2

Şi am ajuns la ultima parte în ceea ce priveşte părerea mea despre Noua Lege a Farmaciei. Am prezentat-o, am analizat unele puncte şi mi-am exprimat părerea cu privire la ele, şi pentru final a mai rămas să-mi spun opina în ceea ce priveşte punctul 4 al legii.

Spuneam în posturile anterioare că acest punct 4 este ideal pentru farmacişti, dar că la ora actuală ridică o problemă cu o importanţă destul de mare, după părerea mea.
Dar pentru început să vedem despre ce punct al legii este vorba:
"O farmacie va putea fi înfiinţată şi va funcţiona ca o societate comercială , în care farmacistul este asociat unic sau este în asociaţii de farmacişti care deţin cel puţin 51% din acţiuni."
După cum am spus, legea este ideală, este gândită de a readuce farmacia "în mâinile farmacistului", ca să-l citez pe domnul ministru Cseke Atilla, fenomen care se întâmplă de ani buni în ţările vestice.

Dar tot această lege prezintă un dezavantaj important, care după părerea mea trebuie luat în calcul. Este limpede că legea îi va afecta pe toţi deţinătorii de farmacii, ce nu sunt de profesie farmacişti, adică pe "afaceriştii" de care vă vorbeam eu în alte articole. Ca să fiu şi mai exact, legea îi afectează pe deţinătorii de lanţuri farmaceutice, care după cum bine se ştie nu sunt farmacişti şi care la ora actuală din diferite motive nu sunt foarte agreaţi. Atenţie: a nu se confunda deţinătorii de lanţuri farmaceutice care nu sunt farmacişti, cu farmaciştii care sunt proprietari de lanţuri farmaceutice!

După cum reiese din textul legii, o farmacie va putea fi înfiinţată, va putea funcţiona, doar dacă este deţinută de un farmacist sau o asociaţie de farmacişti. Până aici, toate-s bune şi frumoase! Dar nimeni nu vede problema care ar putea apărea. Şi anume: la ora actuală în România, sistemul sanitar duce foarte multe lipsuri, de la spitale, medici, asistente, personal auxiliar etc. etc. până la farmacii. Ştiu că mulţi nu vor să vadă această lipsă a farmaciilor şi spun că ea nu există, dar în realitate ea există. Această lipsă nu se vede în oraşele mari, unde sunt farmacii una lângă alta, defapt această amplasare a lor dă senzaţia de foarte multe farmacii, dar nu este deloc aşa, nu sunt foarte multe farmacii. Ia mergeţi în cartierele mărginaşe ale oraşelor să vedeţi dacă mai vedeţi vreo farmacie! Ce, oamenii de acolo nu au nevoie de medicamente?

De exemplu: în judeţele Arad şi Timiş sunt localităţi cu peste 2000 - 3000 de locuitori care nu au farmacii, iar locuitorii sunt nevoiţi să străbată peste 20 km pentru a ajunge la oraş, pentru a-şi procura medicamentele de care au nevoie. Şi astfel de loclaităţi nu sunt izolate, sunt foarte multe din păcate. 

Exemplu: între localitatea unde locuiesc eu şi oraşul Arad sunt 3 comune mari, iar farmacie se găseşte doar în localitatea cea mai aproape de oraş.

Deci, farmacii sunt puţine! Conform acestei legi, un număr destul de mare de farmacii de la oraş ar trebui să-şi înceteze activitatea. Rezultatul va fi unul singur: vom avea şi mai puţine farmacii la tot atâţia bolnavi, ceea ce e clar că nu e bine. 

O altă întrebare! Bun, îi dăm la o parte pe "afaceriştii" cu farmacii, dar în schimb ce facem, pe cine punem, ce facem în loc? Acest aspect eu nu am auzit să se discute! Prin lege aducem farmacia în mâna farmacistului, dar farmaciştii vor avea bugetul necesar înfinţării de noi farmacii?

Din câte ştiu eu pe "afacerişti" statul, prin diferite legi, le facilita înfiinţarea şi funcţionarea farmaciilor, iar pe farmaciştii care doreau să-şi deschidă o farmacie, îi ajuta mai puţin. 

Aşadar legea va fi bună, doar dacă statul va ajuta farmaciştii să înfiinţeze alte farmacii în locul celor care se vor închide şi le va facilita funcţionarea prin legislaţie. Altfel, la ora actuală pentru România renunţarea dintro dată la aceste farmacii, nu este cea mai bună soluţie. Farmaciile deţinute de persoanele care nu sunt de profesie farmacist, trebuie scoase treptat, progresiv din sistemul sanitar, deoarece o renunţare bruscă la ele ar duce la şi mai mulţi oameni care ar rămâne fără medicamente şi fără tratament.

Nici mie nu-mi convine modul în care acele farmacii s-au deschis şi funcţionează, şi chiar îmi doresc ca în cel mai scurt timp să nu mai existe, dar după părerea mea orice modificare a unui sistem, mai ales a unuia şubrezit cum este sistemul sanitar din România, va antrena fenomene nedorite şi singurii ce vor avea de suferit vor fi pacienţii. 

Ideea în sine e foarte bună, dar trebuie aplicată cu mult tact şi pricepere din partea autorităţilor. 

Un comentariu:

  1. De exemplu ar putea sa se faca un fel de francize sub numele lanturilor mari de farmacii, ce au puterea financiara, si experienta necesara , inclusiv puterea de negociere, in care farmacistii de profesie sa poata lucra avand propriul SRL. Cred ca asta ar ajuta si pe farmacisti si pe lanturile farmaceutice, si inclusiv bonavii

    RăspundețiȘtergere