Copiii pot suferi de depresie din cauza sit-ului de socializare Facebook

Am citit ieri, pe Daily Mail, un articol despre un grup de medici, care au demonstrat că, sit-ul de socializare Facebook poate fi dăunător pentru adolescenţi, ducând chiar la aşa numita "depresie Facebook".

În studiu, se arată că, simplul "ignore" a unei prietenii, pe sit-ul de socializare, poate avea repercusiuni mult mai dăunătoare pentru copii, decât refuzul unei prietenii în viaţa reală.

De asemenea, hărţuirea pe internet, prin aceste reţeli sociale, poate duce la sinucideri din partea copiilor şi adolescenţilor. De exemplu: un adolescent de 15 ani, a fost găsit mort în locuinţa sa, după ce a primit ameninţări pe Facebook cum că va fi atacat şi bătut la şcoală.

Studiul, a mai demonstrat şi faptul că, social media interferează în mod negativ cu viaţa reală a tinerilor, schimbându-le atitudinea şi comportamentul faţă de şcoală, somn şi activitatea fizică.

Un alt studiu, a demonstrat că, reţelele sociale sunt benefice în rândul studenţilor, deoarece duce la îmbunătăţirea conexiunilor sociale dintre ei, mai exact duce la combaterea depresiei, efect opus fenomenului descris la copii şi adolescenţi.

Până se hotărăsc cercetătorii, dacă Facebook, sau alt site de socializare, este dăunător sau nu, eu am o singură recomandare atât pentru copii, adolescenţi, studenţi, dar şi părinţi, şi anume: orice lucru folosit în exces poate dăuna, într-un mod sau altul, sănătăţii tale sau a copilului tău! Trebuie să ştii care este limita "excesului" tău sau a copilului tău!

Pe curând!

Rezidenţiat 2011 Farmacie: Bibliografia şi tematica

De câteva zile s-a publicat bibliografia şi tematica pentru Rezidenţiatul de anul acesta. Aşadar, pentru cine vrea să concureze, mai jos am să scriu tematica şi bibliografia.

Rezidenţiat 2011 Farmacie
1. Farmacocientica generala (1, pag. 46 - 171)
2. Farmacodinamie generala (1, pag. 172 - 231)
3. Farmatoxicologie generala (1, pag. 232 - 274; 3, pag. 117 - 151)
4. Interactiuni medicamentoase (3, pag. 191 - 220)
5. Particularitati farmacologice in unele stari patologice (3, pag. 174 - 190)
6. Antibiotice cu structura betalactamica (2, pag. 967 - 998; 3, pag. 1215 - 1259)
7. Antibiotice: macrolide, aminoglicozide, teracicline, fenicoli si polipeptide (2, pag. 998 - 1004, pag. 1006 - 1017, pag. 1019 - 1030; 3, pag. 1261 - 1307)
8. Chimioterapice antibacteriene (2, pag. 1030 - 1058)
9. Analgezice opioide (2, pag. 163 - 187; 3, pag. 1060 - 1086)
10. Analgezice antipiretice (2, pag. 188 - 200; 3, pag. 1088 - 1110)
11. Hipnotice si tranchilizante (2, pag. 36 - 67)
12. Antidepresive (2, pag. 84 - 106)
13. Anticonvulsivante (2, pag. 121 - 132; 3, pag. 976 - 999)
14. Simpatomimetice si simpatolitice (2, pag. 244 - 289)
15. Parasimpatomimetice si parasimpatolitice (2, pag. 289 - 314)
16. Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene (2, pag. 617 - 634, pag. 726 - 749; 3, pag. 753 - 776)
17. Antiacide, antiulceroase (2, pag. 507 - 538)
18. Antihipertensive (2, pag. 425 - 460; 4)
19. Antianginoase (2, pag. 411 - 425; 3, pag. 321 - 347; 4)
20. Antialergice (2, pag. 639 - 660)
21. Antiastmatice (2, pag. 321 - 354)
22. Antitusive, expectorante (2, pag. 354 - 366; 3, pag. 508 - 518)
23. Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice (2, pag. 371 - 411; 4)
24. Diuretice (2, pag. 477 - 496; 4)
25. Insulina si antidiabetice de sinteza (2, pag. 761 - 772; 3, pag. 780 - 799)
26. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice (2, pag. 591 - 616; 4)
27. Hipocolesterolemiante (2, pag. 661 - 672)
28. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2, pag. 805 - 838; 3, pag. 689 - 708, pag. 711 - 748)
29. Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni (2, pag. 751 - 761, pag. 772 - 797; 3, pag. 805 - 817)
30. Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor (10, pag. 107 - 144, pag. 386 - 422; 11, pag. 72 - 95, pag. 157 - 201)
31. Preparate parenterale (11, vol. I pag. 394 - 536; 12, FR. X pag. 492 - 554, pag. 1071 - 1073; 12, FR. X - Supl. 2004: pag. 135 - 143)
32. Preparate oftalmice (11, vol. I pag. 558 - 601; 12, FR. X pag. 709 - 714; FR. X - Supl. 2004: pag. 127 - 135)
33. Preparate nazale (11, vol. I pag. 320 - 339; 12, FR. X pag. 823 - 826; 12, FR. X - Supl. 2004: pag. 120 - 127)
34. Suspensii farmaceutice (10, pag. 475 - 481; 12, FR. X pag. 893 - 894)
35. Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate (10, pag. 513 - 538; 12, FR. X - Supl. 2004: pag. 152 - 158)
36. Preparate transdermice (10, pag. 610 - 641; 11, vol. II, pag. 841 - 878; 12, FR. X - Supl. 2004: pag. 171 - 174)
37. Preparate rectale (10, pag. 538 - 552; 11, vol. II, pag. 893 - 975; 12, FR. X pag. 889 - 893; 12, FR. X - Supl. 2004: pag. 145 - 152)
38. Comprimate, capsule (10, pag. 553 - 593; 11, vol. III, pag. 385 - 617; 12, FR. X, pag. 192 - 203, pag. 284 - 286; 12, FR. X - Supl. 2004: pag. 52 - 68)
39. Exercitarea profesiunii de farmacist (13)
40. Deontologia farmaceutica (14)
41. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman (15)
42. Regimul legal special al medicamentelor psihotrope si stupefiante (16, 17)
43. Infiintarea, organizarea si functionarea farmaciei (18)
44. Aplicatiile spectrofotometrice in IR la identificarea si dozarea medicamentelor (7, pag. 353 - 382; 8, pag. 89 - 113; 12, FR. X - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006)
45. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor (7, pag. 17 - 239; 12, FR. X - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006)
46. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor (9, pag. 319 - 330; 12, FR. X - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006)
47. Spectrofotometria UV-VIS aplicata in analiza medicamentului (7, pag. 296 - 332; 8, pag. 55 - 88; 12, FR. X - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006)
48. Controlul limitelor de impuritati in substante si produse farmaceutice (7, pag. 249 - 287; 12, FR. X - Supl. 2000, 2001, 2004, 2006)
49. Toxicomanii: morfinomania si heroinomania, cocainomania, toxicomanii induse de halucinogenele naturale (THC) si de sinteza (LSD), tabagismul (6, pag. 162 - 165, pag. 170 - 173, pag. 185 - 186, pag. 188 - 190)
50. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, neuroleptice, antidepresive, analgezice-antipiretice, glicozide cardiotonice (6, pag. 137 - 141, pag. 142 - 147, pag. 152 - 155, pag. 174 - 179, pag. 195 - 197)
51. Alcaloizi tropanici, izochinolinici si indolici - generalitati si produse vegetale (Belladonnae radix et folium, Opium, Chelidonii herba et radix, Ipecacuanhae radix, Secale cornutum, Vincae minoris herba, Catharanthi rosei herba et radix) (5, pag. 371 - 377, pag. 377 - 384, pag. 436, pag. 465 - 479, pag. 492 - 494, pag. 508 - 512, pag. 515 - 516, pag. 531 - 541, pag. 594 - 600, pag. 583 - 590)

Bibliografie:
1. Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998;
2. Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005;
3. Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001;
4. Ana Muresan - Medicatia in boli cardiovasculare, Ed. Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", Cluj-Napoca, 2005;
5. Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu - Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993;
6. Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsesz-Ajtay - Toxicologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991;
7. Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si controlul medicamentelor, vol. 2, Ed. Intelcredo, Cluj-Napoca, 2003;
8. Imre S., Muntean D.L.: Principii ale analizei medicamentului, Editura University Press, Targu-Mures, 2006;
9. Monciu C.-M., Neagu A., Nedelcu A., Arama C., Constantinescu C.: Analiza chimica in controlul medicamentului, Editura Medicala, Bucuresti, 2005;
10. Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001;
11. Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol. I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol. II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol. III, Ed. Polirom, Iasi, 2009;
12. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993;
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2000, Ed. Medicala, 2000;
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2001, Ed. Medicala, 2002;
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, 2004;
*** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Supliment 2006, Ed. Medicala, 2006;
13. Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din Romania, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 372/2006;
14. Decizia Colegilor Farmacistilor din Romania nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegilor Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 490/2009;
15. Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, Titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 372/2006;
16. Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 1095/2005;
17. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1915/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 18/2007;
18. Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 448/2009, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 890/2010.
Cam aceasta ar fi tematica şi bibliografia pentru Rezidenţiatul 2011 Farmacie. De precizat este faptul că această tematică este puţin modifcată faţă de cea de anul trecut.

După cum v-am informat, anul acesta Rezidenţiatul va fi descentralizat, desfăşurându-se în următoarele centre: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Craiova şi Timişoara.

La nivelul centrelor universitare vor fi desemnate comisii locale de concurs, care vor răspunde de organizarea concursului, realizarea corectării, alcătuirea clasificării şi alegerea locurilor.

Acestea fiind spuse, vă doresc mult SUCCES!

Culmea farmaciei

Să se ieftinească medicamentele gratuite!

Luată de pe net! 

Tratamentul hemangiomului infantil cu propranolol

4% până la 10% din nou-născuţi prezintă hemangioame, iar dintre acestea mai mult de 50% se situează la nivelul capului şi a gâtului. Se pare că, beta-blocantele reprezintă o opţiune promiţătoare în tratamentul hemangioamelor infantile complicate.

Propranololul, un beta-blocant neselectiv, se pare a fi o opţiune de tratament convenabilă, simplă şi eficientă la copii cu hemangiom infantil. Acest lucru a fost demonstrat în urma unui studiu la sugari şi la copiii mici, efectuat în Zürich (Elveţia).

În studiu au fost luaţi 25 de copii (nou-născuţi şi copii mici) cu hemangiom infantil. Acestora li s-a administrat 1 mg propranolol în prima zi, după care s-a continuat tratamentul cu o doză de 2 mg propranolol. Înainte de începerea tratamentului s-a măsurat suprafaţa, culoarea, grosimea şi forma hemangiomului.

Tratamentul a durat 11 luni, timp în care creşterea hemangiomului a fost stopată rapid la toţi copiii. Suprafaţa, culoarea şi grosimea hemangiomului a scăzut continuu. Observaţi imaginea!

Terapia cu propranolol a fost bine tolerată. La început, 4 copii au prezentat bradicardie (scăderea frecvenţei cardiace) nocturnă, dar care s-a remis fără nici-o intervenţie. Alte semne vitale nu au fost afectate. Astfel, în urma acestor rezultate, medicii elveţieni recomandă utilizarea propranololului ca tratament de primă alegere la copiii cu hemangiom infantil.

De menţionat, este faptul că după primele 3 zile de tratament, în urma unor măsurători ale funcţiilor vitale, cum ar fi: ritmul cardiac, tensiunea arterială şi saturaţia de oxigen, din cei 25 de subiecţi luaţi în studiu, au fost eliminaţi 11 copii. Astfel, testul a continuat pe 14 copii.

Foto von Ärzte Zeitung

Diclofenacul în doze mici este bine tolerat de tractul gastro-intestinal

Un studiu recent a arătat că tratamentul analgezic cu diclofenac, pe termen scurt, produce mai puţine eroziuni ale mucoasei tractului gastro-intestinal, în comparaţie cu alte AINS-uri (antiinflamatoare nesteroidine).

Cercetătorii britanici au testat tolerabilitatea diclofenacului, într-un tratament de scurtă durată, în comparaţie cu acidacetilsalicilic (AAS) şi ibuprofen. Timp de 6 zile, 132 de voluntari sănătoşi şi-au administrat analgezicele.

În zilele 2-5, s-a administrat 25 mg de diclofenac potasiu sub formă de comprimate, de 3 ori pe zi, 25 mg diclofenac potasiu sub formă de capsule moi, de 3 ori pe zi, şi 1000 mg aspirină sau 400 mg ibuprofen, de 3 ori pe zi.

După câteva zile de tratament s-au înregistrat următoarele rezultate:

• 94% dintre subiecţii trataţi cu ASS au prezentat eroziuni ale mucoasei gastro-intestinale;
• 75% dintre subiecţii trataţi cu ibuprofen au prezentat eroziuni ale mucoasei gastro-intestinale.

În grupurile tratate cu capsule moi de diclofenac potasiu, incidenţa eroziunilor mucoasei gastrice a fost de 53%, faţă de 61% în grupul tratat cu comprimate de diclofenac.

În doze echivalente efectului analgezic, tolerabilitatea diclofenacului s-a dovedit a fi mult mai bună decât ce a aspirinei şi mai bună decât cea a ibuprofenului.

Dermatita atopică: Avantaj pentru a 4-a generaţie de steroizi

S-a demonstrat că metilprednisolon aceponat (MPA) prezintă un raport favorabil beneficiu/risc, la copiii cu dermatită atopică. La această concluzie s-a ajuns în urma a 12 studii privind efectul şi siguranţa MPA, efectuate de către oamenii de ştiinţă de la Charite din Berlin.

Pentru mai mult de 50 de ani, tratamentul standard în dermatita atopică a fost reprezentat de către steroizii topici. În ceea ce priveşte steroizii de generaţie mai veche, există un inconveninet, şi anume: dacă se încercă creşterea eficienţei prin mărirea dozei, automat creşte şi riscul apariţiei reacţiilor adverse nedorite.

Acest aspect trebuie luat în considerare în tratamentul copiilor, deoarece copiii prezintă o suprafaţă corporală, în raport cu greutatea, mai mare decât a adulţilor, fapt ce ar putea duce la o absorbţie mai mare a substanţelor aplicate pe piele. De asemenea, copiii metabolizează substanţele mai lent decât adulţii, astfel există posibilitatea ca efectele adverse sistemice să fie mult mai pronunţate.

MPA este un steroid de generaţia a 4-a, ce se absoarbe foarte greu sistemic, iar eliminarea sa din fluxul sanguin este foarte rapidă. Aceste caracteristici de ordin farmacocinetic, cât şi formele farmaceutcie diverse în care se găseşte, fac din MPA un steroid ce facilitează trapia individuală a copiilor cu dermatită atopică.

Produs farmaceutic: Advantan cremă, unguent, unguent gras.

Calmantele pot produce impotenţă

Atenţie bărbaţi!

Un studiu recent, publicat în "Journal Of Urology", a arătat că bărbaţii ce folosesc calmante pe o perioadă mai mare de 3 luni, prezintă un risc crescut de impotenţă.

Pentru acest studiu au fot luaţi un număr de 82.000 de bărbaţi. 35% dintre bărbaţii ce au folosit calmante au prezentat tulburări ale erecţiei. Calmantele incriminate de producerea tulburărilor de erecţie au fost AINS-urile (antiinflamatoare nesteroidiene), cum ar fi: ibuprofen, naproxen, diclofenac, şi aspirina.

Mic sfat: Dacă apar astfel de simptome atunci când utilizezi aceste medicamente, cel mai bine este să întrerupi tratamentul şi să te adresezi unui medic specialist urolog.

Foto © von Guidance2Live.

În bronşită, antibioticele sunt rareori necesare

În lunile de iarnă, până la două treimi din populaţie prezintă boli respiratorii. De obicei, bolile sunt de natură virală şi nu necesită tratament antibiotic. Dacă, în urma testelor de laborator se confirmă existenţa unei infecţii de natură bacteriană, este necesară instaurarea unui tratament antibiotic adecvat.

Infecţia de natură bacteriană se diferenţiază de infecţia virală prin prezenţa febrei şi sputei de culoare verde-gălbuie. Medicamentele ce se pot administra în bronşita acută, indiferent de natura sa, sunt: Ambroxol sau Acetilcisteină (ACC), pentru a facilita expectoraţia, datorită efectului lor de a scădea vâscozitatea mucusului.

În urma studiilor făcute, s-a ajuns la concluzia că, medicamentele pe bază de plante sunt de preferat în bronşita acută de natură virală, deoarece acestea acţionează în mai multe moduri. Studiile efectuate, pentru medicamentele pe bază de plante (Myrtol), au arătat că acestea au acţiune secretolitică, antiinflamatoare, antimicrobiană (împotriva agenţilor patogeni ce cauzează cel mai frecvent infecţii respiratorii, cum ar fi penumococi, H. Influenzae), şi, de asemenea, prezintă o acţiune de stimulare a clearance-ului mucocliliar bronşic, ceea ce duce la o expectoraţie a mucusului bronşic mult îmbunătăţită.

Într-un studiu comparativ dublu-orb, efectuat în 40 de centre de cercetare din Polonia, s-a testat eficacitatea Myrtol-ului standardizat, Cefuroximului (antibiotic - cefalosporină generaţia a 2-a) şi a Ambroxolului, în comparaţie cu Placebo. În studiu au fost luaţi 676 pacienţi cu bronşită acută, fiind împărţiţi aleatoriu în cele 4 grupuri de tratament.

Rezultate: După 14 zile de tratament rezultatele au fost următoarele: 

• peste 90% dintre pacienţii trataţi cu Myrtol standardizat, Cefuroxim şi Ambroxol au fost vindecaţi.
• 85% dintre pacienţii trataţi cu Placebo s-au vindecat.
• nu a existat nici-o diferenţă între pacienţii trataţi cu Myrtol standardizat şi Cefuroxim.

După cele 14 zile de tratament, s-a ajuns la concluzia următoare: Myrtol standardizat are aceeaşi eficacitate cu Cefuroximul, iar ambele medicamente au eficacitate superioară faţă de Ambroxol şi Placebo.

• 79% dintre medicii ce au evaluat eficacitatea Myrtolului standardizat, au declarat eficacitatea acestuia ca fiind "bună" sau "foarte bună", comparativ cu 74% pentru Cefuroxim, 66% pentru Ambroxol şi 42% pentru Placebo.

Într-o infecţie bronşică, tusea post-infecţioasă poate persista mai multe săptămâni, ceea ce afectează calitatea vieţii în mod semnificativ (ex. tulburări de somn). Pentru a combate acest inconvenient, Societatea Germană de Pneumologie recomandă un tratament de 14 zile cu un antitusiv central, cum ar fi codeina.

Antibioticele sunt recomandate, de exemplu, într-o supra-infecţie bacteriană din bronşita acută.

Într-un sondaj efectuat de oamenii de ştiinţă de la Institutul Robert Koch, a reieşit faptul că, majoritatea pacienţilor se aşteaptă ca medicul să le prescrie un antibiotic atunci când sunt răciţi, însă, s-a dovedit că majoritatea antibioticelor prescrise sunt inutile.

Aşadar, nu în toate cazurile de bronşită acută este nevoie de antibiotic, mai ales când aceasta este de natură virală. Desigur, medicul va prescrie întotdeauna un antibiotic, indiferent de natura infecţiei, tocmai pentru a evita o supra-infecţie bacteriană, dar după cum se observă din studii, acestea nu au nici-un efect, ba din contră, pot face mai mult rău decât bine.

Foto by lifestyle.bzi.ro.

Doctor vs. Farmacist

Farmacia unde fac practică

Aici îmi voi desfășura practica în farmacie în următoarele 6 luni.

Deci, dacă vreţi să mă întâlniţi, mă puteţi găsi în Timişoara, la farmacia Arcatim Nr. 12, str. Cloşca (intersecţie cu str. Ioan Plavoşin).

Nu ştiu cum va fi, dar sper să mă acomodez destul de repede. Oricum, o să vă mai povestesc despre activitatea mea în farmacie, care va începe de mâine.

Pe curând!

Weekend la munte

Aer curat, zăpadă, frig, bulgăreală, plimbări cu ATV-ul (că nu este Snowmobil), grătare, căldură în cabană, într-un cuvânt... RELAXARE! Ne reauzim de luni!

Weekend plăcut!

Terbutalina contraindicată pentru travaliul prematur

Terbutalina este o substanţă beta-2-mimetcă, cu acţiune rapidă şi de scurtă durată, ce acţionează la nivelul musculaturii netede bronşice, producând dilatarea acesteia. Din acest motiv, este folosită în tratamentul bronhospasmului din astmul bronşic, bronşite şi emfizeme pulmonare.

După aspirină, clasa beta-2-mimeticelor este recomandată în tratamentul travaliului prematur, cu risc de avort, datorită efectului tocolitic pe care îl produce. Efect tocolitic = relaxarea musculaturii netede a uterului, cu diminuarea, până la stopare a contracţiilor uterine.

Ultimele rapoarte, au arătat că terbutalina administrată pe o durată mai mare de 48-72 ore, în scopul prevenirii travaliului, poate cauza serioase probleme cardiace mamei, ce pot duce chiar la deces. 

Ca să înţelegeţi de ce un medicament destinat tratamentului astmului şi prevenirii travaliului prematur poate cauza probleme cardiace, am să vă explic, pe scurt, cum acţionează terbutalina în organism.

Am spus că terbutalina este o substanţă beta-2-mimetică, sau se mai poate spune şi beta-2-adrenergică sau substanţă beta-2-agonistă-adrenergică, adică mimează efectele adrenalinei asupra receptorilor beta-2, receptori ce se găsesc la nivelul musculaturii netede de la nivelul bronşiilor şi de la nivelul uterului. Acţionând asupra receptorilor beta-2 şi stimulându-i se produce dilatarea bronşiilor, lucru benefic în astm, bronşită şi emfizem şi relaxarea uterului, lucru benefic în prevenirea avortului.

Dar, în organism nu avem doar receptori beta-2. La nivelul inimii, se găses alţi receptori beta, dar de data aceasta beta-1. Chiar dacă, terbutalina este concepută să acţioneze în principal pe receptorii beta-2, la anumite doze ea poate reacţiona şi pe receptorii beta-1 de la nivelul inimii. 

Acţionând asupra inimii, terbutalina, dar şi celelalte beta-2-mimetice, dacă se administrează în doze mari şi pe perioade lungi de timp, pot produce efecte asemănătoare adrenalinei (mimează adrenalina), printre care:

• tahicardie (palpitaţii), vasodilatare periferică, vasoconstricţie arterială, creşterea tensiunii arteriale;
• tremor, transpiraţii. agitaţie etc.

Mai rar, beta-2-mimeticele pot produce ischemie miocardică, aritmii cardiace, edem pulmonar, efecte foarte severe ce pot produce decesul. De fapt, aici am vrut să ajung, la aceste efecte, efecte care par a fi incriminate de contraindicarea terbutalinei în prevenirea riscului de naştere prematură. Nu am găsit date ce confirmă cele spuse, dar eu nu văd alte motive.

Astfel, pe baza rapoartelor, FDA (U.S. Food And Drug Administration) a luat decizia de a contraindica administrarea i.v. (intra-venoasă), în perfuzie sau sub formă de comprimate a terbutalinei  pentru prevenirea travaliului prematur, pe o durată mai mare de 48-72 ore. 

Totuşi, terbutalina poate fi folosită în tratarea travaliului prematur acut, dacă beneficiile terapiei depăşesc riscurile, dar numai la recomandarea medicului curant şi pe o perioadă ce nu depăşeşte 48-72 zile.

Probabil că şi la noi, după ce FDA a impus ca pe prospectul fiecărui preparat farmaceutic ce conţine terbutalină să fie specificată această contraindicaţie, pe prospectul preparatelor farmaceutice cu terbutalină va fi menţionată această atenţionare. 

ATENŢIE! Unele preparate farmaceutice destinate tratamentului astmului, bronşitei, emfizemului pot conţine terbutalină, de aceea, înainte de a utiliza acel preparat (medicament) comunicaţi acest aspect medicului obstretician, pentru a vă spune dacă e indicat sau nu să utilizaţi acel medicament!

Îngheţată din lapte matern + Video

Pe vreme de criză, este o afacere numai bună, în condiţiile în care tot mai multă lume tinde către o alimentaţie organică.

Îngheţata se numeşte "Baby Gaga" şi costă 14 lire.